Carol Richard, partener fondator al firmei de arhitectură Richard Wittschiebe Hand, s-a întors acasă în Madison, Wisconsin, pentru a-şi construi casa. "Pe când eram o tânără arhitectă", spune Carol, "am proiectat şi construit o casă pentru mine în Atlanta şi întotdeauna am vrut să construiesc din nou şi să mă folosesc de lucrurile învăţate de-a lungul carierei mele." Cel mai recent proiect al lui Carol este o colaborare cu soţul său, inginer mecanic, Fred Berg. Reşedinţa lor, cunoscută ca Casa de pe Strada Ross a primit premiul Platinum de la LEED.
Lotul aşezat spre sud, este situat între un ameste de case în cartierul Glenway din Madison. Majoritatea caselor datează de după război, în stil Cape Code, şi alte câteva case sunt în stilul caselor din anii '60. Arhitecţii au hotărât că este importantă păstrarea scării şi folosirea materialelor familiare cartierului.
Proiectul de 2.700 mp are o froma simplă inspirată din lot. Faţada sudică a fost creată să capteze cât mai mult din soarele de iarnă şi să umbrească cât mai mult pe timp de vară. Conceptul unei camere în formă de cutie a generat şi forma acoperişului care se înclină uşor de la sud la nord. Lumina solară care intră în casă este controlată prin mici fante ataşate în afara ferestrelor dinspre sud. Modelarea în ArhiCAD a fost folosită pentru a studia cantitatea de lumină care va intra în clădire în timpul verii şi al iernii. Fantele permit luminii solare să intre în spaţiu din octombrie până în februarie şi să limiteze lumina din mai până în august.
Etajul principal este un plan deschis cu elemente de serviciu spre vest şi spaţii de locuit spre est. O scară deschisă conectează vizual toate cele trei etaje şi este ancorată de un perete înalt de trei etaje. Nivelul superior conţine o cameră de lucru deschisă spre living şi dormitorul principal. Nivelul inferior are dormitoare de oaspeţi, o cameră de preparare a berii, spaţiu de depozitare şi o cameră multifuncţională.
Apa este conservată prin toalete cu mecanism dual flush, robinete cu flux lent, un sistem de încălzire a apei fără rezervor şi un sistem de reţinere a apei pluviale pentru irigaţii. Vopselele şi adezivii cu compuşi organici volatili au fost utilizaţi pentru a limita gazele nocive din casele americane. Garajul este acoperit cu panouri fotovoltaice care generează destulă electricitate pentru a face faţa la mai bine de jumătate din cererea anuală.
Casa a fost proiectată să minimizeze infiltraţiile de aer la mai puţin de un flux de aer pe ora, prin izolarea cu spumă şi etanşarea tutror uşilor şi ferestrelor. Ventilaţia forţată este necesară menţinerii aerului curat în cameră.
Înafara casei, curţile din faţă şi din spate sunt transformate în grădini. Plantele neperene şi iarba înaltă fac aceste grădini foarte uşor de întreţinut. Grădina de ploaie şi grădina cu legume sunt situate în curtea din spate, lângă garaj. Sistemul de colectare a apei de ploaie depozitează aproximativ 2 metri cubi de apă pluvială.







LAM Architects: Casă pentru savană
Tonoma: Casa dublă, Japonia
X-Arhitects: Casa plutitoare – un nou proiect inedit în Dubai
N55: Casa care merge












































.jpg)

