…Am visat ca intr-o zi aceasta natiune se va ridica si va trai adevaratul sens al crezului ei: “Consideram aceste adevaruri ca a fi evidente: toti oamenii sunt creati egali”. Am visat ca intr-o zi pe dealurile rosii ale statului Georgia fiii fostilor sclavi si fiii fostilor stapani de sclavi vor putea sta impreuna la o masa a fratiei.
Am visat ca intr-o zi, chiar si statul Mississippi, un stat desertic, inabusit de caldura nedreptatii si a opresiunii, va fi transformat intr-o oaza a libertatii si dreptatii.
Am visat ca cei patru copii ai mei vor trai intr-o zi intr-o natiune in care nu vor fi judecati dupa culoarea pielii ci dupa caracterul lor. Am visat azi. – Martin Luther King

Odată cu descoperirea Americii, au apărut sclavii proveniţi de la aşezările indigene americane care serveau pe europeni, care a fost ulterior interzisă de legislaţia spaniolă. Acest lucru a determinat aducerea sclavilor africani, cu rezistenţă fizică mare, proveniţi din societăţi care acceptau, practicauşi menţineauşi ele sclavia. Începutul secolului al XVI-lea a făcut din comerţul negru din Africa de Vest o afacere profitabilăşi a dezvoltat un puternic sentiment rasist. Negrii erau consideraţi fiinţe inferioare, erau comparaţi cu animalele adeseori, nu aveau drepturi din punct de vedere juridic, erau consideraţi simple obiecte exploatate în condiţii severe până la moarte.

Din perioada colonială, a existat un deficit de lucrători, un fapt care a încurajat sclavia. Până la mijlocul secolului 19, conflictele asupra drepturilor statelor şi sclavajului negrilor au continuat să crească în intensitate şi au început să domine politica internă a Statelor Unite.

Statele nordice au început să se opună sclaviei, însă statele sudice considerau că acest sistem era necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazate pe bumbac şi doreau să introducă sclavia şi în teritoriile de vest. Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a atenua conflictul (de exemplu, Compromisul Missouri şi Compromisul din 1850).

Disputa a explodat într-o criză în 1861, când şapte state sudice au părăsit Statele Unite şi au format Statele Confederate ale Americii, o acţiune care s-a terminat cu Războiul Civil American. În timpul războiului, Abraham Lincoln a proclamat eliberarea tuturor sclavilor în statele rebele în Proclamaţia de Emancipare, cu toate că emanciparea completă a sclavilor a avut loc doar în 1865, după sfârşitul confederaţiei, cu adoptarea Amendamentului al 13-lea al Constituţiei SUA.

În secolele 19 şi 20 au urmat mişcarile negrilor din State care au fost posibile datorita unor lideri puternici, ca Martin Luther King, care au beneficiat de educatie cu efortul parintilor, chiar daca in scoli speciale pentru negri. Biserica a fost un alt factor cheie pentru promovarea drepturilor negrilor, preotii fiind ascultati de autoritati.

Cred ca în realitate, adevarul neînarmat si iubirea neconditionata vor avea ultimul cuvânt. Acesta este motivul pentru care drepturile, chiar daca pe moment au fost învinse, se vor dovedi mai puternice decât raul triumfator. – Martin Luther King

Vă prezentăm o colecţie de fotografii realizate între anii 1846-1954, fotografii ce imortalizează evoluţia statutului negrilor/afro-americanilor în cadrul societăţii americane până la jumătatea secolului 20. Rămâne să trageţi propriile concluzii cu privire la Omul Alb, la Statele Unite, la Om în general, şi la orice altceva consideraţi că ar avea legătură. Eu unul privesc cu durere/revoltă/frustrare/bucurie/îngândurare/durere la aceste fotografii, numai la gândul că aceste lucruri sau întâmplat în urmă cu numai 50-70 de ani în urmă.

Colecţia completă o găsiţi în pagina noastră de wiki.