Expozitia Magic Blocks, Scenarii pentru blocurile din perioada socialista din Bucuresti face parte din proiectul international Magic Blocks, al carui obiectiv principal il constituie elaborarea de principii si strategii pentru reabilitarea cartierelor de locuinte din perioada socialista, precum si implementarea unor proiecte-pilot. Reabilitarea acestor cartiere nu se poate rezuma la rezolvarea unor probleme tehnice, ci trebuie sa fie gandita ca un program complex de regenerare urbana, care sa tina seama de toate aspectele – inclusiv cele sociale si economice – ale problemei. In acest an se desfasoara prima etapa a proiectului: cercetarea, elaborarea principiilor generale, detalierea pe trei studii de caz, discutarea publica a rezultatelor. Dupa o prima expozitie la Berlin, proiectul este prezentat in noiembrie si la Bucuresti.

Contextul. Blocurile, o problema sociala, urbana si economica urgenta.

70 % dintre locuitorii Bucurestiului traiesc in blocurile construite in perioada socialista. Dupa 1989, acestea au fost aproape integral privatizate. In ultimii 20 de ani, practic toate interventiile au avut un caracter individual (“Imbunatatiri ale apartamentelor”, parcari, chioscuri, locuri de joaca etc. in spatiul liber) si au fost lipsite de planificare si coordonare. Intre timp starea acestor constructii (mai ales a spatiilor si echipamentelor comune) s-a degradat, iar variatia preturilor pe piata libera arata nu doar o scadere generala, ci si o discrepanta din ce in ce mai mare intre cartierele centrale (cu o populatie mai instarita) si cele marginase, unde scaderea valorii apartamentelor indica tendinta catre saracire. In perspectiva, se anunta probleme economice si sociale considerabile.

Un aspect pozitiv il constituie programele de reabilitare initiate de autoritati in ultimii ani. Insa acestea se concentreaza deocamdata de cele mai multe ori pe aspecte tehnice particulare (cum ar fi izolarea cladirilor, amenajarea de parcaje si spatii verzi etc.) si nu prevad abordari diferentiate (in functie de cartier, componenta sociala si tip de cladire) sau integrarea spatiului public in cadrul proiectelor. S-au acordat finantari, insa nu exista deocamdata strategii economice pentru costurile uriase ale unei reabilitari complexe. In acelasi timp insa, proprietatea privata, constientizarea treptata a problemelor si uriasa rezerva de teren pe care o constituie spatiile libere din jurul blocurilor reprezinta potentiale remarcabile pentru revitalizare.

Obiectivele proiectului.

In acest context, initiatorii Magic Blocks au formulat principalele obiective ale proiectului, respectiv: analiza starii curente a ansamblurilor din perioada socialista din Bucuresti; dezvoltarea unor principii care sa stea la baza strategiilor urbane, arhitecturale, economice si legislative pentru aceste cartiere; elaborarea unor studii de caz, in cadrul unor ansambluri concrete, in urma carora se vor propune proiecte-model; promovarea rezultatelor catre administratia centrala si locala, profesionistii in domeniu, locuitorii acestor cartiere, societatea civila in general; construirea unor parteneriate intre locuitori, specialisti si institutii pentru dezvoltarea acestor proiecte si a strategiilor; integrarea acestor principii in programele existente deja, precum si initierea unor proiecte si programe-pilot. In acest sens, proiectul nu are termen de finalizare, ci se defineste ca un program permanent.

Prima etapa a proiectului (2009) cuprinde urmatoarele actiuni: organizarea expozitiei « Magic Blocks » la Bucuresti (9-26 nov, Muzeul Taranului Roman) si a unei serii de conferinte pe tema activarii spatiului public si a urbanismului participativ, urmata de o masa rotunda, cu prezenta unor specialisti de reputatie internationala din Austria, Germania si Romania. Conferintele vor avea loc in ziua de 16 noiembrie 2009 in Studioul Horia Bernea, Muzeul Taranului Roman, incepand cu orele 16:00. Participanti: Kai Vöckler (Archis Interventions), Michael Obrist (Feld 72, Austria), Prof. Ivan Kucina (Belgrad), Justin Baroncea (Point 4, Romania). In acelasi timp, versiunea online a catalogului expozitiei Magic Blocks In editie bilingva (romana-engleza) a fost lansata si este diponibila la adresa de web www.e-zeppelin.ro/magic-blocks. Editori: Stefan Ghenciulescu, Constantin Goagea, Kai Vöckler, Magic Blocks. Scenarii pentru blocurile din perioada socialista din Bucuresti. Bucuresti: Asociatia Zeppelin 2009. ISBN: 978-973-0-06942-6.

Proiectul Magic Blocks este finantat de catre Institutul Cultural Roman prin Programul CANTEMIR si sprijinit de: Uniunea Arhitectilor din Romania, Fundatia ERSTE (initiata de catre ERSTE BANK Austria), Forumul Cultural Austriac Bucuresti, Ambasada Regatului Tarilor de Jos la Bucuresti, Rehau Art, Baumax, Wienerberger-Porotherm, BCR.  Parteneri: Velux, Roca. Sponsori: Rockwool, Gealan, Resido, Fakro, Dulux. Parteneri media: Arhitectura, Arhitext, Igloo media, Bicau, Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Bucuresti, Money Express, 24Fun, RATB, Cotidianul.

Muzeul Naţional de Artă al României, în colaborare cu Uniunea Arhitecţilor din România şi Ordinul Arhitecţilor din România organizează expoziţia Henrieta Delavrancea-Gibory, arhitectură 1930-1940. Curatorul expoziţiei este arh. Miliţa Sion.

Henrieta Delavrancea-Gibory (1894-1987), fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea şi sora pianistei şi scriitoarei Cella Delavrancea, face parte dintr-o generaţie de arhitecţi care, în frunte cu Horia Creangă, G.M. Cantacuzino şi Octav Doicescu, a avut o contribuţie importantă la formarea şcolii de arhitectură modernă românească.

Expoziţia prezintă planuri şi proiecte de arhitectură, fotografii de epocă şi actuale ale clădirilor proiectate de Henrieta Delavrancea-Gibory, precum şi nouă desene originale. Din bogata operă a arhitectei au fost selectate o parte din lucrările realizate la Balcic în perioada 1930-1940, precum şi planurile câtorva case din Bucureşti din aceeaşi perioadă.

Dintre lucrările create pentru Balcic, pot fi văzute în expoziţie Casa Eliza Brătianu, Casa Ion Pillat, Casa Canciov, Casa Stelian Popescu, Pavilionul de ceai al Palatului Regal (azi dispărut), Pavilionul Grănicerilor din ansamblul regal sau proiectul de renovarea a Primăriei (care adăposteşte acum Muzeul de Arheologie şi Istorie din Balcic), prin care arhitecta a transformat radical o casă de secol XIX, pentru a o adapta stilului local de inspiraţie meridională.

Casa Cantuniari, Casa Vilcovici sau casa în care Henrieta Delavrancea-Gibory a locuit până la sfârşitul vieţii sunt câteva exemple de imobile din Bucureşti prezente în expoziţie.

Portretul Henrietei Delavrancea-Gibory realizat de Eustaţiu Stoenescu, din patrimoniul MNAR, întregeşte expunerea. Arhitecta a fost o bună prietenă a pictorului Stoenescu, pentru care a realizat în 1934-1938 conacul de la Drăghiceni-Olt, intrepretând în mod original modelul caselor tradiţionale din Valahia.