Pentru ca se apropie Sarbatorile de Iarna, pentru ca dorim sa aducem un strop de bucurie in sufletele unor copii, pentru care bucuriile vin mai rar, organizam aceasta expozitie.

Ne-am oprit la copiii din Centrul de plasament Piticot din comuna Domnesti, Ilfov.

Toate incasarile din vanzarea fotografiilor noastre vor fi donate acestui centru, copiilor de acolo. Ei sint copii nu stiu sa ceara, dar stiu sa se bucure cu adevarat de cel mai marunt gest de afectiune si solidaritate. Merita sa incercam … pentru zimbetul lor de bucurie… un zimbet sincer de copil, atita tot, dar va intrebam poate fi ceva mai frumos, poate exista o rasplata mai mare?

Veniti alaturi de noi sa le oferim un Craciun fericit!

Pentru amanuntele privitoare la participarea la expozitie (pe care contam cu incredere cunoscindu-va) consultati blogul expozitiei: frumuseteagestuluimarunt.blogspot.com

Vă prezint o nouă apariție editorială importanta. Este vorba de revista de fotografie Punctum. Interesant este că publicația va pune accent pe latura artistică a fotografiei fara să abordeze subiecte de tehnică sau echipamente. Revista va apărea trimestrial, într-un tiraj iniţial de 2 000 de exemplare, şi va putea fi găsită, începând cu data de 30 noiembrie, în librăriile Cărtureşti şi la magazinul de echipamente foto F64. Mai multe infotmații în comunicatul următor. Cosmin Bumbuţ lansează revista de fotografie Punctum Revista va apărea trimestrial, într-un tiraj iniţial de 2 000 de exemplare, şi va putea fi găsită, începând cu data de 30 noiembrie, în librăriile Cărtureşti şi la magazinul de echipamente foto F64. Editorul publicaţiei este fotograful Cosmin Bumbuţ, iar printre colaboratori se numără Alex Gâlmeanu, Raymond Bobar, Voicu Bojan, Gicu Şerban şi Elena Stancu. Revista Punctum va prezenta în paginile sale portofolii şi serii fotografice consistente, fără să abordeze subiecte legate de tehnică sau de echipamente foto. „Vrem să arătăm că fotografia înseamnă mai mult decât informaţii tehnice, numere, timpi de expunere, diafragme sau ISO. Cred că fotografiei din România îi lipseşte decenţa şi dragostea“, spune Cosmin Bumbuţ. Primul număr al revistei conţine un proiect amplu realizat în Crimeea de fotograful japonez Ikuru Kuwajima, o serie de fotografii ale violonistului Alexandru Tomescu, dar şi un material despre istoria fotografiei româneşti în care este prezentat Carol Szathmari, primul fotograf de război din lume. „Am hotărât să fac o revistă tipărită acum, în epoca Internetului, pentru că m-am săturat să văd imagini pe un ecran. Mi-e dor de materialitatea fotografiilor. Dacă nu mai miros a fixator, măcar a tipar aş vrea să miroasă“, mai spune Bumbuţ. Numele revistei este inspirat de termenul folosit de semioticianul francez Roland Barthes în volumul Camera luminoasă: „Punctum ţâşneşte din fotografie ca o săgeată, străpungându-te. Cuvântul vine din latină şi desemnează rana, incizia, semnul lăsat de un instrument ascuţit. Punctum-ul unei fotografii este întâmplarea aceea subtilă care te răneşte şi te pătrunde“. Cosmin Bumbuţ este unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi profesionişti români. El a fost premiat, în urmă cu trei ani, la una dintre cele mai prestigioase competiţii de profil din lume, International Photography Award, denumită Oscarurile fotografiei. Lucrările sale au apărut în numeroase reviste şi campanii publicitare, dar şi în expoziţii din ţară şi străinătate – New York, Amsterdam, Luxemburg, Salonic sau Napoli. Fotografiile sale se află în colecţii private din România, Statele Unite, Olanda, Luxemburg, Franţa şi Belgia. Bumbuţ este şi autorul albumului Transit (Humanitas, 2002), desemnat Cartea de Artă a Anului de Asociaţia Editorilor Români, şi co-autor al proiectului 7 Zile – 7 Ani în Maramureş (Humanitas, 2007). Contact: office@punctum.ro www.punctum.ro

S-a încheiat recent la Paris ediţia a XIII-a a evenimentului anual de fotografie, Paris Photo, desfăşurat în spaţiul expoziţional din Carrousel du Louvre. Paris Photo nu are o istorie foarte veche. Evenimentul datează din 1997, cînd Rick Gadella, un editor olandez, a pus bazele primului salon de fotografie din lume. Apoi, în 2002, Reed Expositions France a preluat organizarea evenimentului. Din 2001, în cadrul salonului este celebrată cultura fotografică a unei ţări – invitată de onoare. Anul acesta a fost Iranul şi, conex, spaţiul arab, punct maxim de interes pentru occidentalii care au sorbit imaginile cu aceeaşi sete precum aceea a iluminiştilor la (re)descoperirea culturii orientale.   Paris Photo – sinteză Am ajuns la Paris Photo pentru prima dată şi i-am dedicat după-amiaza zilei de sîmbătă, 21 noiembrie, alegere de două ori neinspirată. Mai întîi, spaţiul expoziţional este imens, sînt expuse mii de fotografii din toate genurile posibile, ceea ce face imposibilă cuprinderea lor, vizual şi analitic, într-o singură zi. După ce am parcurs jumătate, ochii şi mintea refuzau informaţia. Apoi, alegerea unei zile de weekend a însemnat, fireşte, şi opţiunea pentru aglomeraţie. Mii de privitori, curioşi, fotografi ama-tori ori profesionişti – expozanţi sau aspiranţi – se înghesuiau pe culoarele strîmte şi în labirinturile demne de Grădinile de la Versailles tapetate cu imagini pline de culoare ori cu fotografii alb-negru. În mod cert, Paris Photo a fost gîndit ca un spaţiu de tranzit, pe ideea „priveşte şi mergi mai departe“. Publicul nu avea unde să se odihnească, în afara cîtorva scaune ale unei cafenele liliputane. Paznicii vigilenţi interziceau odihna pe trepte ori lîngă colţurile culoarelor. Sigur, comentariul poate părea o critică de detaliu pe marginea organizării, însă dacă citim cifrele care descriu Paris Photo înţelegem mai bine nevoia de respiro a privitorului. 89 de galerii, 7 ţări nou venite la Paris Photo: Iran, Liban, Maroc, Tunisia, Portugalia, Rusia şi Statele Unite ale Americii – 75% dintre expozanţi erau din străinătate, 500 de fotografi din întreaga lume… Dar România era absentă, mă întreb de ce, în condiţiile în care avem fotografi extraordinari.

Premii şi debutanţi

În cadrul salonului de fotografie, mi-au atras atenţia două zone. Prima, decupată de restul spaţiului expoziţional, într-un spaţiu tip mezanin, a fost Premiul BMW, unde se aflau 20 de imagini (click pe link pentru galeria foto). BMW s-a implicat în susţinerea fotografilor contemporani prin acor-darea unui premiu de 12000 de euro, decernat în cadrul Paris Photo. Tema din 2009, ilustrată în fotografiile expuse, a fost „Cînd aţi trăit ultima dată o experienţă unică?“. Premiul a fost acordat unei fotografe olandeze, Karijn Kakebeeke, reprezentate de Galeria The Empty Quarter Gallery din Dubai. Cea de-a doua, meschin de redusă ca spaţiu, aduna cîteva fotografii ale amatorilor cu potenţial. În mica încăpere se înghesuiau o parte dintre artiştii expozanţi şi publicul foarte tînăr curios să vadă munca debutanţilor. De altfel, operele a 4 artişti debutanţi au fost selectate şi expuse la Paris Photo, în urma unui concurs SFR Jeunes Talents ce a avut ca temă „Frontierele“. Pe site-ul revistei Observator cultural, la finalul acestui articol, puteţi accesa linkurile directe către paginile fotografilor selectaţi şi către pagina cîştigătorului.

Conferinţa lui Roger Ballen

În sfîrşit, în ceea ce priveşte experienţa mea de anul acesta de la Paris Photo, am luat parte la conferinţa susţinută de fotograful american Roger Ballen, stabilit din 1970 în Africa de Sud. Acest portretist şi documentarist a căpătat recunoaşterea internaţională în 1994, cînd a publicat volumul Platteland, Images from Rural South Africa. Conferinţa sa a punctat cîteva dintre detaliile specifice muncii de fotograf documentarist, asemănat unui vînător care iese, cu toate simţurile ascuţite, în căutarea prăzii. Din păcate, întrebările publicului nu au ieşit din sfera generalului, astfel încît nici răspunsurile lui Roger Ballen nu au revelat chestiuni spectaculoase ori ziceri memorabile.

Paris Photo 2009, comparat cu ediţiile sale anterioare, potrivit site-urilor de specialitate, a devenit un eveniment complex căruia îi trebuie dedicate toate cele 4 zile de desfăşurare pentru cuprinderea şi digerarea sa. În plus, în paralel cu Paris Photo, au loc la Paris tot soiul de evenimente legate de fotografie, în celelalte muzee şi săli de expoziţie. Eu unul am folosit prilejul pentru a trage propriile fotografii, încurajat de un soare incredibil, în cele 4 zile ale sejurului.
SFR Jeunes Talents:

Marc Montméat – Laureat al Marelui Premiu SFR

Marine Nyiri

Mael Le Golvan

Norman Lancelot « Chépan »

Ezio d’Agostino

www.parisphoto.fr

Sursa: observatorcultural.ro