Articole din categoria: General

Lansarea proiectului “Prietenii Culturii”

Proiectul „Prietenii Culturii“, un program susţinut de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, ce îşi propune susţinerea mecenatului în România, a fost lansat la Muzeul National de Arta Contemporana, Bucureşti.

 

„Prietenii Culturii“ este o reţea voluntară de sponsori şi mecena ai culturii şi artelor, persoane fizice şi/sau juridice. Ministerul Culturii este „nodul de reţea“ care pune în comun informaţii despre „prietenii culturii“ şi sectorul cultural din România, pentru facilitarea unor parteneriate care să diversifice şi să consolideze scena culturală.

Centrul International pentru Arta Contemporana

Centrul International pentru Arta ContemporanaCIAC este o institutie independenta ce functioneaza de mai bine de sapte ani ca interfata dinamica si flexibila intre scena artistica din Romania si cea internationala.

Centrul se adreseaza cu prioritate generatiei tinere de artisti, critici, formatori, manageri culturali, iubitori de arta, dezvoltand proiecte in complementaritate cu activitatile celorlalti actori culturali din Romania.

Fundatie non-guvernamentala, apolitica si non-profit fondata in 1999 in Bucuresti – a carei misiune este de a promova arta contemporana romaneasca, de a stimula schimburile culturale intre Romania si celelalte tari din lume si de a favoriza circulatia informatiei despre arta actuala – CIAC promoveaza in special arta alternativa, noile medii de creatie, multiculturalitatea si interdisciplinaritatea.

Strategia de programe are ca directie prioritara prezenta in scena internationala prin dezvoltarea de parteneriate cu centre si institutii similare privind generarea de proiecte expozitionale, schimburi de informatii, rezidente de artisti, studenti, profesori invitati etc.
Una dintre resursele importante de care dispune CIAC rezida in apartenenta la o serie de retele formale sau informale de creatie contemporana precum si in contactele de colaborare cu prestigioase institutii si personalitati din lume.

In 2007 CIAC se defineste ca:
CENTRU DE RESURSE prin baza documentara ce contine informatii despre artisti romani, biblioteca, mediateca, videoteca si colectia de diapozitive;

LABORATOR DE CREATIE prin promovarea noilor tehnologii in arta directionata catre explorarea resurselor creative si de comunicare;

PLATFORMA ARTISTICA axata pe investigarea inter-relatiei dintre creatia contemporana (ca mijloc de diseminare a valorilor si trans/formare a mentalitatilor) oras si comunitatea urbana.

Prin proiectele propuse activitatea CIAC urmareste determinarea unei mai bune cunoasteri si intelegeri a fenomenului artistic contemporan, stimularea artistilor din Romania si consolidarea pozitiei lor pe scena internationala precum si atragerea si educarea publicului catre arta contemporane.

Sursa: icca.ro

NODURI ITALIENE. CRAVATA – EVOLUŢIE, LIMBAJ ŞI STIL

Cu ocazia împlinirii a 130 de ani de relaţii diplomatice italo-române, Muzeul Naţional de Artă al României şi Ambasada Italiei la Bucureşti organizează expoziţia Noduri italiene. – evoluţie, limbaj şi stil.

Expoziţia prezintă 150 de cravate, 10 costume bărbăteşti din diferite epoci şi o bogată documentaţie explicativă ce ilustrează evoluţia cravatei în cadrul modelor vestimentare, de la eşarfa înnodată din secolul al XVII-lea şi până în zilele noastre. Cravata reprezintă azi unul dintre simbolurile inconfundabile ale stilului rafinat şi exclusivist "Made in Italy".

Termenul „cravată” derivă din franţuzescul „cravate”, adaptare a cuvântului croat „hrvat”. Începând cu secolul al XVII-lea, când ofiţerii regimentului de cavalerie croată ajunşi la Paris în timpul Războiului de 30 de ani au introdus acest accesoriu în Franţa, şi până în zilele noastre, cravata a suferit o serie de modificări, devenind simbolul absolut al eleganţei masculine.

Expoziţia ilustrează nu numai evoluţia istorică a cravatei, ci şi evoluţia stilistică a acestui accersoriu. Piesele expuse sunt reprezentative pentru a demonstra varietatea de ţesături, modele, culori şi imprimeuri existente, precum şi varietatea tehnicilor de producţie a cravatelor, evidenţiindu-se trei mari stiluri de producţie: cel englezesc, cel franţuzesc şi cel italian.

Fie că este de tip papillon, cache-col, şapte pliseuri, plastron sau jabot, cel mai important atribut al cravatei este să fie bine înnodată. Deşi modalităţile de a înnoda şi de a purta cravata s-au schimbat de-a lungul timpului, ea rămâne podoaba care dezvăluie personalitatea celui care o poartă, un semn aparte al gustului şi obiceiurilor unei epoci.

Cu ocazia vernisajului expoziţiei, E.S. domnul Mario Cospito, Ambasadorul Italiei, va conferi domnului Ilie Nastase distincţia Ordine della Stella della Solidarieta' Italiana.

Realizată de Asociaţia Colosseum din Roma, expoziţia este organizată de Ambasada Italiei la Bucureşti, în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă al României, cu sprijinul Băncii Intesa San Paolo, al societăţilor SASCH şi ADV Communications.

Promovarea bogatului patrimoniu cultural al Europei

Europa se mândreşte cu diversitatea sa culturală. Deşi limba, literatura, teatrul, artele vizuale, arhitectura, meşteşugurile, cinematografia şi radiodifuziunea aparţin unei ţări sau unei regiuni specifice, acestea reprezintă o parte din moştenirea culturală comună a Europei. doreşte să menţină şi să încurajeze această diversitate şi să o facă accesibilă celorlalţi.

Aceste obiective au fost menţionate în Tratatul de la Maastricht din 1992, care a recunoscut oficial, pentru prima dată, dimensiunea culturală a integrării europene. Însă iniţiativele în domeniul culturii apăruseră, deja, cu mult timp în urmă. De exemplu, în 1985, a fost lansat un program care s-a bucurat de un enorm succes – desemnarea, în fiecare an, a capitalei culturale europene.

Tânără interpretă la festivalul internaţional de muzică de la Varna, Bulgaria.

Un sector important

Industriile culturale din Uniunea Europeană – cinematografie şi audiovizual, editare, muzică şi meşteşuguri – constituie, de asemenea, o sursă importantă de venit şi de locuri de muncă, furnizând mai mult de şapte milioane de locuri de muncă. derulează programe de sprijin pentru anumite industrii din domeniul culturii, încurajându-le să profite de oportunităţile oferite de piaţa unică şi de tehnologiile digitale. De asemenea, se străduieşte să creeze un mediu dinamic pentru aceste industrii simplificând procedurile administrative, facilitând accesul la finanţare, contribuind cu proiecte de cercetare şi încurajând o cooperare mai strânsă cu parteneri din interiorul şi din exteriorul Uniunii.

Uniunea include o dimensiune culturală şi în multe alte domenii politice, cum ar fi educaţia (inclusiv învăţarea limbilor străine), cercetarea ştiinţifică, suportul IT şi pentru tehnologiile comunicaţiilor, precum şi dezvoltarea socială şi regională.

Europa îşi oferă ajutorul

De exemplu, în cadrul politicii sale regionale, Uniunea Europeană contribuie la finanţarea şcolilor de muzică, a sălilor de concerte şi a studiourilor de înregistrare. De asemenea, a finanţat restaurarea unor teatre istorice, printre care Teatro del Liceu din Barcelona şi Fenice din Veneţia, distruse de incendiu în 1994 şi, respectiv, în 1996.

UE contribuie la restaurarea patrimonului cultural european.


În orientările sale pentru Fondul de Dezvoltare Regională, Comisia Europeană cere guvernelor statelor membre să promoveze dezvoltarea culturală în regiunile mai sărace, pentru a le ajuta să-şi afirme identitatea, să atragă turişti şi să creeze locuri de muncă în domenii precum serviciile on-line şi mass-media.

Programul „Cultură”

Una dintre iniţiativele reprezentative ale UE este programul Cultură. În forma sa actuală, programul se derulează în perioada 2007-2013 şi dispune de un buget total de aproximativ 400 de milioane de euro. Cuprinde toate activităţile culturale fără caracter audiovizual.

Obiectivele specifice ale programului Cultură sunt:

  • promovarea acţiunilor de sensibilizare şi conservare a operelor culturale de importanţă europeană;
  • promovarea mobilităţii transnaţionale a persoanelor care lucrează în sectorul cultural;
  • încurajarea circulaţiei transnaţionale a lucrărilor şi produselor culturale şi artistice;
  • stimularea dialogului intercultural.

Capitale culturale

Programul „Capitale culturale” îşi propune să pună în lumină bogata diversitate a culturii europene, fără a uita izvorul comun din care îşi trage seva.

În fiecare an, unul sau două oraşe sunt desemnate capitale culturale ale Europei şi beneficiază de sprijin financiar acordat prin intermediul programului Cultură. Aceste fonduri sunt utilizate pentru finanţarea expoziţiilor şi manifestărilor care vizează punerea în valoare a patrimoniului cultural al oraşului şi al regiunii în care se găseşte, precum şi a unei game variate de reprezentaţii, concerte şi alte spectacole, reunind artişti din toată Uniunea Europeană. Experienţa arată că programul a avut un impact pe termen lung în ceea ce priveşte dezvoltarea culturală şi turistică a oraşelor alese.

Iniţial, programul urma să se încheie în 2004, însă, având în vedere succesul de care s-a bucurat, s-a decis că va fi derulat în continuare pentru încă 15 ani. Capitalele culturii în 2008 sunt Liverpool (Anglia) şi Stavanger (Norvegia).

Anul 2008 a fost declarat Anul european al dialogului intercultural, destinat să promoveze comunicarea între culturi în cadrul educaţiei şi la locul de muncă, precum şi în activităţile creative şi sportive.

Darul limbilor

Diversitatea lingvistică este o piatră de temelie culturală şi democratică a Uniunii Europene. Limba nu numai că deschide uşi către alte culturi, ci ne şi îmbogăţeşte capacitatea de a beneficia de contacte culturale atunci când călătorim sau lucrăm în alte ţări ale Uniunii. Obiectivul pe termen lung este de a încuraja cetăţenii europeni să înveţe două limbi, în afară de limba lor maternă.

Unul dintre principiile de funcţionare a UE constă în sprijinirea diversităţii lingvistice. Odată cu aderarea noilor membri în 2004 şi 2007, numărul limbilor oficiale ale Uniunii a crescut de la 11 la 23. UE cere ca legislaţia comunitară să fie disponibilă în toate limbile, cu alte cuvinte, să fie accesibilă tuturor cetăţenilor. De asemenea, garantează că toţi cetăţenii UE se pot adresa în scris unei instituţii sau organism european şi pot primi un răspuns în propria lor limbă. În mod similar, atunci când iau cuvântul, membrii Parlamentului European au dreptul de a-şi reprezenta electoratul în propria lor limbă.

Sursa: http://europa.eu

Nume sonore la Bienala de la Veneţia 2009

La ediţia de anul acesta a celei mai importante bienale de artă din lume vor participa zeci de ţări şi artişti precum Bruce Nauman şi Claude Lévêque.

Bruce Nauman reprezinta SUA la Bienala de la Venetia 2009Daniel Birnaum, curatorul general de origine suedeză al evenimentului, a hotărât că sloganul sub care se va desfăşura anul acesta Bienala va fi „Construind lumile“, aluzie la accentul pus pe legăturile dintre generaţiile de artişti. Astfel, la , ce se va deschide oficial pe 7 iunie, vor putea fi văzute lucrări ale unor artişti consacraţi, cu numeroase participări la internaţionale prestigioase, însă aparţinând unor generaţii diferite. Bruce Nauman, artistul care va reprezenta SUA la Bienala italiană, este unul dintre cele mai cunoscute nume din agenda evenimentului, iar mulţi critici de artă îl apreciază drept cel mai important artist în viaţă.

Nauman a mai participat la ediţia din 1999 a Bienalei de la Veneţia, unde s-a ales cu distincţia Leul de Aur, iar lucrările sale – instalaţii, desene, videouri, sculpturi, fotografii – au fost expuse, de-a lungul timpului, în instituţii prestigioase precum Tate Modern sau Centre Pompidou.

Claude Lévêque va reprezenta pavilionul Franţei cu o instalaţie de neon, simplă şi elegantă, „Le grand soir“, în stilul său obişnuit, alternativ, aproape de mişcarea punk.

Unul dintre cele mai notorii nume de pe scena artei contemporane din Franţa, artistul a mai expus la Grand Palais sau în galerii reputate precum Yvon Lambert Paris. Ca şi Nauman, a contribuit puternic la susţinerea experimentalismului şi la respingerea convenţiilor artistice.

La pavilionul Austriei vor putea fi văzute lucrări dintr-o cu totul altă zonă artistică: neo-expresionism, artă angajată social. Elke Krystufek, Dorit Margreiter şi Lois&Franziska Weinberger vor expune lucrări în diferite medii, de la pictură la instalaţie, şi se aşteaptă ca artista extrem de controversată Elke Krystufek să şocheze din nou prin tablourile sau videourile sale puternic feministe, cu teme sexuale explicite. La Veneţia vor participa artişti provenind din zeci de ţări, din toate zonele lumii, una dintre surprize fiind faptul că America Latină va fi reprezentată prin nu mai puţin de zece pavilioane.

Sursa: cotidianul.ro

România la Bienala Internaţională de Artă de la Veneţia 2009

România va participa cu proiectul expoziţional "Seducţia intervalului", în perioada 5 iunie-22 noiembrie, la cea de-a 53-a ediţie a Bienalei Internaţionale de Artă de la Veneţia.

Curatorul proiectului expoziţional al României este Alina Şerban, iar autorii proiectului câştigător sunt Ştefan Constantinescu, Andrea Faciu şi Ciprian Mureşan. Cele trei viziuni artistice sunt reunite într-o instalaţie concepută de grupul studio BASAR format din arhitecţii Alex Axinte şi Cristi Borcan ca un decor teatral. mai mult »

Introdu adresa ta de email aici şi te vom ţine la curent cu tot ce este nou pe ARTBoom.ro (verificaţi email-ul pentru activare):

Serviciu oferit de FeedBurner

Recomandăm

Galerie

Comentarii recente