Articole din categoria: Pictură

Preţuri record pe piaţa românească a operelor de artă în 2009

Mai multe tablouri dintr-o celebră colecţie interbelică, cea a doctorului Dona, au agitat piaţa de artă. Două dintre picturile acestuia s-au vândut cu preţuri record: Nudul Aişe al lui Camil Ressu, adjudecat cu 160.000 de euro, şi Port, de Marcel Iancu, cumpărat cu 130.000 de euro. Acestea au devenit şi cele mai scumpe tablouri vândute vreodată în România.

Piaţa de artă din România a atins mai multe recorduri în 2009. Şi cum arta s-a dovedit de-a lungul timpului una dintre cele mai sigure investiţii, în România casele de licitaţii s-au întrecut în a scoate la vânzare tablouri ale celor mai importanţi pictori români. De două ori, preţul a trecut de 100.ooo de euro, iar prin cele mai scumpe cinci tablouri s-a trecut pragul de 500.000 de mii de euro, sumă care în anii trecuţi se aduna prin vânzarea a zeci de tablouri.

De pragul de 100.000 de mii de euro au fost foarte aproape în acest an şi două picturi semnate Nicolae Tonitza: Micuţa tătăroaică şi Spaniola, fiecare a fost adjudecat cu aproximativ 90.000 de euro. Nicolae Grigorescu, care a dominat vânzările în anii 90 intră în top cu două tablouri, Şatra şi Ţărăncuţa cu basma albă, pentru care licitaţiile s-au oprit după 40.000 de euro.

Pictura lui Pallady, În rochie vernil pe fotoliu roşu, este recordul anului pentru una dintre casele de licitaţii, fiind cumpărată cu peste 55.000 de euro. Gheorghe Petraşcu a fost prezent cu 32 de lucrări la licitaţiile din 2009. S-au adjudecat 16, iar cele mai scumpe dintre picturi au fost: Un peisaj din Veneţia, care a scos din buzunarul celui care a licitat ultima sumă: peste 45.000 de euro. Un alt tablou este Clopotniţă la Târgovişte cumpărat cu peste 35.000 de euro.

Scris de Vlad Olaru | sâm Ian 2010 | Comentarii (1)

IMAGINI ALE LUMII TRECĂTOARE

Kunisada – un mare gravor al şcolii Utagawa
Gravură japoneză din secolul al XIX-lea

Muzeul Naţional de Artă al României are plăcerea să vă invite vineri, 18 decembrie, ora 12:00 la vernisajul expoziţiei Imagini ale lumii trecătoare. Kunisada – un mare gravor al şcolii Utagawa. Gravură japoneză din secolul al XIX-lea, organizate de Secţia de Artã Orientalã a MNAR, în urma unei minuţioase cercetãri a colecţiei de artã japonezã pãstrate în patrimoniul muzeului.
Curatorul expoziţiei şi autorul catalogului care însoţeşte expoziţia este Carmen Brad, specialist în arta extrem orientală.

Expoziţia reuneşte un ansamblu de şaizeci şi trei de gravuri policrome create de Utagawa Kunisada (1786-1865), unul dintre cei mai populari maeştri gravori ai vremii sale, artist deosebit de prolific, desenator şi colorist redutabil.

Discipol al lui Utagawa Toyokuni (1769-1825), cel mai influent membru al şcolii Utagawa, Kunisada îşi consolidează încã din tinereţe o poziţie privilegiatã printre gravorii de notorietate ai epocii, abordând o varietate de teme, dar în special reprezentarea frumuseţii feminine şi a actorilor de teatru kabuki.

Kunisada a avut parte de o posteritate artistică sinuoasă, determinată şi de variaţia calităţii gravurilor de-a lungul carierei sale, gravuri adeseori finalizate în colaborare cu numeroşi discipoli.

Ceea ce caracterizează opera sa este extraordinara varietate a subiectelor şi energia creatoare aproape nelimitată, întemeiată pe respectul tradiţiei. A fost colecţionat cu pasiune de către amatorii de artă occidentali, care au descoperit prin intermediul operelor sale lumea exotică a Japoniei.
Viu admirat pentru forţa desenului şi culorile vibrante, a inspirat pictori impresionişti şi postimpresionişti, care i-au copiat gravurile în picturile lor.

Din ansamblul de gravuri aflate în colecţiile MNAR au fost selectate exemplarele cele mai valoroase ca realizare artistică şi calitate a imprimării. Ele ilustreazã cîteva dintre temele predilecte la Kunisada: imagini cu femei frumoase, scene de teatru, portrete de actori, lucrãri inspirate din literatura, istoria şi legendele Japoniei.

O secţiune specialã este dedicatã lucrãrilor care îl prezintã pe Genji/Mitsuuji, personaj literar ilustru în epocã. Expoziţia cuprinde de asemenea un set de gravuri create în colaborare cu marele peisagist Utagawa Hiroshige (1797-1858).

Scris de Vlad Olaru | mar Dec 2009 | Comentarii (0)

ADRIAN GHENIE – Expoziţie MNAC

Adrian_GHENIE_MNAC

19.11.2009 – 14.02.2010

Curator: Magda Radu

Muzeul National de Arta Contemporana prezinta prima expozitie personala a lui Adrian Ghenie, o sinteza a parcursului sau de pana acum. Expozitia reflecta consistenta angajamentului lui Ghenie in investigarea unor notiuni precum memoria si istoria, laolalta cu faptul ca practica sa picturala este supusa unui proces continuu de innoire si experimentare.

Cercetator asiduu al istoriei secolului XX, Adrian Ghenie recupereaza istorii uitate, evenimente marginale si detalii aparent nesemnificative in vederea construirii unui vocabular vizual intens si tulburator. Subiectele abordate nu reflecta un singur set de preocupari, insa tocmai diversitatea tematica se conjunga intr-o viziune coerenta. Prezentele spectrale ale lui Hitler sau Lenin, corpurile colective ale unor oameni lipsiti de identitate subliniaza ideea ca procesul rememorarii sta sub semnul inconsistentei si al inadecvarii. Esecul modernitatii reprezentat de catastrofele celui de-al doilea razboi mondial este pus in legatura cu reflectia asupra mediilor moderne de divertisment, precum cinema-ul – o alta tema majora pentru Adrian Ghenie.

Adrian Ghenie propune o multitudine de referinte, fiind angajat intr-un dialog fertil cu istoria picturii. El invoca nu doar scenografia dramatica a clar-obscurului derivata din Caravaggio, ci si tipul de compozitie-friza à la David Hockney in care elemente disjuncte se inlantuie succesiv ca pe o scena de teatru; este vizibila in cazul sau nu doar atentia acordata geometriei spatiale si problemelor perspectivale care il leaga de traditia picturala renascentista, ci si manuirea dezinvolta a materiei picturale care aminteste de expresionismul abstract. Complexitatea procedeelor picturale si mobilizarea arsenalului de referinte nu rezulta intr-un gratuit joc postmodern, ci converg inspre un tip de demers care continua sa investigheze posibilitatile actuale ale picturii, fara a inceta sa o problematizeze. Artistul reviziteaza momente cheie ale istoriei artei moderne care au avut drept consecinta schimbarea paradigmei in arta si contestarea legitimitatii mediului pictural. Ghenie il invoca pe Duchamp – cel care a a urmarit in mod programatic sa decreteze moartea picturii introducand readymade-ul in sfera artei –, precum si prima expozitie internationala Dada de la Berlin care afisa texte ce proclamau moartea artei.

Adrian Ghenie (nascut in 1977) traieste si lucreaza la Cluj si Berlin.

Expozitii recente de grup: Bienala de la Liverpool (2008), Bienala de la Praga 4 (2009).

Expozitii personale: The Flight Into Egypt , Nolan Judin Berlin (2008), Darkness for an Hour , Haunch of Venison, Londra (2009); in 2010 este programata o expozitie personala la muzeul SMAK din Ghent (Belgia).

Multumiri: Haunch of Venison London, Nicodim Gallery, Nolan Judin Berlin, Galeria Plan B, Tim Van Laere Gallery

Sponsori: BRD Groupe Societe Generale, Hotel Novotel, Murfatlar, Martini Fine Art Service

Parteneri media: Igloo, Arhitectura, 24 Fun, feeder.ro, rfi, Cocor Media Channel

Scris de Vlad Olaru | mar Dec 2009 | Comentarii (1)

VOLUM ŞI PERSPECTIVĂ ÎN CREAŢIA GRAFICĂ A LUI THEODOR PALLADY

Muzeul Naţional de Artă al României prezintă la Muzeul Theodor Pallady expoziţia temporară Volum şi perspectivă în creaţia grafică a lui Theodor Pallady, expoziţie care face parte dintr-un ciclu iniţiat în anul 2003 cu scopul de a pune în valoare creaţia grafică a lui Theodor Pallady provenind din fondul generos al colecţiei Serafina şi Gheorghe Răut. Această colecţie cuprinde câteva pânze semnate de Theodor Pallady, precum şi 800 de desene şi gravuri ale marelui pictor român, reprezentative pentru perioada lui pariziană. theodor-pallady-mnar-1

Expoziţia reuneşte 32 de lucrări de grafică, remarcabile prin diversitatea tehnică – de la creion şi acuarelă la tuş, pasteluri şi acvaforte. Tematica este foarte variată, publicul putând admira portrete (Doctorul Ioan Cantacuzino, Bărbat citind, Autoportret, Tânără la malul mării), nuduri (Clara Spida, Louise Cansot, Nud cu măr – Zita Blondeau), peisaje (Place Dauphine, Portul Le Havre, În apropiere de Maudon, Peisaj de ţară) şi naturi moarte. Uneori Pallady experimentează subiecte legate de lumea artistică, acestea materializându-se în compoziţii inedite: o sală de lucru a binecunoscutei Académie de la Grande Chaumière sau Modelul, care înfăţişează un nud în timp ce este desenat de doi artişti. Personalitatea lui Theodor Pallady (1871-1956) a dominat mai mult de o jumãtate de veac scena artistică românească. Intrarea pictorului în lumea artelor a coincis pe plan european cu o perioadã de mare efervescenţã creatoare, de tatonãri, dar şi de mutaţii stilistice şi ideologice semnificative. În 1889, Pallady pleacă la Paris şi, începând din 1892, lucrează în atelierul lui Gustave Moreau, unde îi are colegi pe Matisse, Manguin, Jean Puy şi Camoin. Se întoarce în ţară în 1904, dar continuă să expună la Paris până în 1940. Creaţiile lui Theodor Pallady, spre deosebire de cele ale artiştilor francezi cu care împărtăşise atât formarea artistică, cât şi o durabilă prietenie, sunt expresia unei căutări perpetue a clasicului şi a echilibrului. Fascinat de aceste coordonate, Pallady se distinge de explozia afectivă a fovismului, dând totodată şi o notă autohtonă lucrărilor sale.

Scris de Vlad Olaru | vin Noi 2009 | Adăugat şi în Articole principale | Comentarii (1)

CĂLĂTORIE ÎN BRETANIA – Artişti francezi şi români descoperind cultura bretonă

Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul român în perioada 6 noiembrie 2009 – 7 februarie 2010 la o Călătorie în Bretania pe urmele artiştilor francezi şi români inspiraţi de lumea şi cultura bretonă. Sunt prezentate peste 200 de lucrări de artă plastică şi decorativă create de artişti francezi şi români, multe dintre ele în premieră în România, alături de obiecte de artă populară, costume somptuos brodate şi piese de mobilier tradiţional. calatorie-in-bretania-mnar-afis Expoziţia face parte dintr-un proiect mai amplu realizat de Muzeul Naţional de Artă al României în parteneriat cu Muzeul Departamental Breton din Quimper, care şi-a propus să ilustreze impactul lumii bretone asupra mai multor generaţii de artişti români. Inspiraţi de vechile oraşe medievale, de tradiţiile şi bogăţia culturii populare, de fizionomiile aspre ale locuitorilor şi nu în ultimul rând de peisajul grandios şi sălbatic, pictorii români au iubit această regiune, considerând-o o adevărată şcoală.

Cu toţii au călătorit şi lucrat în Bretania încă din tinereţe, revenind apoi de numeroase ori la Vitré, Saint-Malo sau la Douarnenez, Audierne sau Concarneau, preferând această parte a Franţei celorlalte provincii.

Într-o primă etapă a proiectului, în perioada iunie – octombrie 2009, a fost deschisă la Muzeul Departamental Breton din Quimper expoziţia Pictori români în Bretania în care au fost expuse şaptezeci şi şapte de lucrări de pictură şi grafică din patrimoniul MNAR, realizate în Bretania de o serie de artişti români, precum Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Eustaţiu Stoenescu, Iosif Iser sau Jean Al. Steriadi.

Publicul francez a descoperit cu uimire şi entuziasm creaţiile artiştilor români, expoziţia reuşind să atragă aproape 30.000 de vizitatori. După sejurul din Bretania, operele pictorilor români se întorc la Bucureşti integrate într-o nouă expoziţie – Călătorie în Bretania.

Această nouă manifestare prezintă, alături de operele artiştilor români care au pictat în Bretania, lucrări de pictură, grafică, sculptură semnate de artişti francezi, costume, obiecte populare şi piese de mobilier din patrimoniul Muzeului Departamental Breton. Lor li se adaugă peste treizeci de desene şi gravuri de artişti francezi din colecţia Cabinetului de desene şi gravuri al MNAR.

Organizatorii şi-au propus nu numai să ilustreze puterea de seducţie a lumii bretone asupra artiştilor din orizonturi culturale diferite, ci şi să redea totodată artiştilor români locul care li se cuvine în contextul artistic european, pentru care Bretania a fost un adevărat centru.

Prima sală a expoziţiei îl introduce pe vizitator în istoricul Bretaniei ca subiect artistic – Bretania pitorească aşa cum apare ea în suitele de stampe din secolul XIX sau în afişele începutului de secol XX.

În continuare, expoziţia este structurată pe patru teme principale: oraşul medieval, casa în care, printre vechile mobile, se desfăşoară, netulburat de civilizaţie, ritualulul existenţei zilnice, costumele şi sărbătorile cu origini străvechi, şi marea – văzută de pe mal, cu pescarii şi femeile adunând alge, tărâm al bogăţiei adâncurilor dar şi al neliniştii.

Interesul pentru Bretania s-a manifestat cu precădere la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, o dată cu o tot mai mare curiozitate pentru originile celtice ale culturii bretone (aşa numita „celtomanie”), regiunea fiind considerată – în mod eronat – ca loc al celei mai vechi civilizaţii din toate timpurile şi spaţiu de origine al limbii vechilor gali.

Acest nou interes s-a dovedit benefic pentru că a atras atenţia asupra tradiţiilor orale şi a credinţelor populaţiei bretone. Începând cu anii 1830-1840, Bretania declanşează o adevărată vogă literară şi artistică, scrierile lui Chateaubriand, Michelet şi Hugo atrăgând şi atenţia pictorilor (printre care Turner, Corot, Isabey, Boudin) cu mult înainte ca Gauguin să se îndrepte spre Pont-Aven în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea.

După 1860, prelungirea căilor ferate până în departamentul Finistère a facilitat călătoriile artiştilor în regiune, cu atât mai mult cu cât în gările pariziene afişele viu colorate făceau reclamă Bretaniei şi frumuseţii costumelor sale populare. Câteva dintre aceste afişe se regăsesc în expoziţie.

Primul dintre artiştii români care s-a lăsat sedus de atracţiile Bretaniei, în special de frumuseţea oraşului medieval Vitré, este Nicolae Grigorescu, care va picta aici între 1878 şi 1887. Drumul deschis de Grigorescu avea să fie urmat în secolul XX, până către 1940, de artişti precum Nicolae Grant, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Iosif Iser, Jean Al. Steriadi, Eustaţiu Stoenescu, Elena Popea sau Rodica Maniu, care vor picta viaţa la ţară, animaţia porturilor de pescari şi fascinantele peisaje marine.

Una dintre lucrările care au trezit cel mai viu interes în expoziţia de la muzeul din Quimper, expusă acum în premieră şi pentru publicul din România, este impresionanta panoramă a portului Concarneau – un proiect de decoraţie murală realizat în 1931 de Constantin Petrescu-Dragoe, artist încă destul de puţin cunoscut. Proiectul, alcătuit din cinci panouri, ilustrează viaţa de zi cu zi a oraşului şi a locuitorilor acestuia văzută de pe chei: construcţia bărcilor, căratul năvoadelor, descărcatul tonului, vânzătorul de peşte şi târgul de oale. Petrescu-Dragoe a făcut numeroase studii după model în vechiul port, pe cheiurile căruia, în anii 1930, artişti din toate regiunile lumii se înghesuiau, făcând dificilă găsirea unui loc pentru a-şi pune şevaletul.

Expoziţia are la bază o formulă expozitională complexă, ce alătură sugestiv formele culturii şi civilizaţiei populare cu cele ale artei culte, un dialog al artelor ce are rolul de a explica vizitatorului puterea formativă şi fascinaţia pe care Bretania a exercitat-o asupra tuturor artiştilor care au călătorit prin ţinuturile ei.

Pictorii români, venind din spaţiul unei culturi tradiţionale străvechi, la fel de active, au profitat din plin de această forţă de sugestie.

* * * Expoziţie organizată în colaborare cu Ambasada Franţei în România şi cu Institutul Francez la Bucureşti

Partener principal: BRD Groupe Société Générale

Parteneri strategici ai Ambasadei Franţei în România: Apa Nova Veolia, Carrefour, Dacia, Groupama, Orange, Gaz de France

Parteneri media: Şapte Seri, RFI România, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, TVR Cultural, Zoom TV

Sursa: mnar.arts.ro

Scris de Vlad Olaru | | Adăugat şi în Sculptură | Comentarii (0)

Călătorie în Bretania

Muzeul National de Arta al Romaniei gazduieste din noiembrie 2009 pana in februarie 2010 expozitia “Calatorie in Bretania” care va cuprinde, alaturi de operele artistilor romani ce au calatorit si pictat in Bretania – Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Eustatiu Stoenescu, Iosif Iser, Jean Al. Steriadi, Elena Popea sau Nicolae Grant - o ampla selectie de lucrari de pictura, grafica si sculptura cu tematica bretona, obiecte de arta populara si costume, ceramica si piese de mobilier din colectia Muzeului Departamental Breton din Quimper.

Expozitia “Calatorie in Bretania” de la Muzeul National de Arta al Romaniei este deschisa de miercuri pana duminica intre orele 10.00 si 18.00.

Scris de Vlad Olaru | vin Noi 2009 | Adăugat şi în Sculptură | Comentarii (0)

“Ipostaze ale modernismului. Pictura in Bulgaria, Grecia, Romania, 1910-1940″

Aceasta expozitie este parte integranta a proiectului Balkan Modernisms, initiat de Fundatia Theocharakis din Grecia si finantat prin programul Cultura 2007-2013 al Uniunii Europene. Proiectul isi propune sa aduca in atentia publicului modalitatile in care modernismul a fost asimilat si interpretat in regiunea balcanica. Dupa popasul de la Bucuresti, expozitia va fi itinerata la Galeria Nationala de Arta din Sofia si la Fundatia Theocharakis din Atena, pana in luna mai 2010.

Expozitia cuprinde 120 de lucrari de pictura si grafica – cate 40 din partea fiecarei tari participante – si este structurata in trei mari sectiuni: O noua viziune moderna (spatiu, peisaj, natura moarta), Istoria in viziune moderna (identitate nationala, inspiratie divina, ecouri ale Greciei clasice) si Prezenta umana in arta moderna (portrete, corpul omenesc).

Printre cei 18 artisti selectionati sa reprezinte Romania se numara atat personalitati consacrate ale avangardei (Marcel Iancu, Victor Brauner, Max H. Maxy, Hans Mattis – Teutsch, Jules Perahim, Corneliu Michailescu), dar si creatori asociati de obicei unor tendinte artistice mai putin vehemente (Petre Iorgulescu-Yor, Margareta Sterian, Sabin Popp, Merica Ramniceanu).

Scris de Vlad Olaru | | Comentarii (0)