Poveste frumoasă
Ion Creangă a dat dovadă de afecțiune și înțelegere față de băiatul lui, care a pornit pe drumul gusturilor bune. G. Călinescu ne arată că deși copilul era oarecum rușinat de tatăl lui, Creangă, ca și oricare alt părinte, își iubea copilul și deci era bun la ceva.
În multele sale “căutări”, Constantin visa la a studia în străinătate: ori la școala de personal din Bruxelles, ori la politehnica din Paris sau Torino.
În 1883 s-a refugiat în invenții, propunând un nou sistem de poduri, dar a eșuat. Naratorul, un junimist de la 1875, foarte activ, alerta Junimea pentru a-i fi favorabilă tânărului locotenent. Constantin era primit în noiembrie 1883 de către Petre Carp, care l-a recomandat lui Dimitrie Sturza. A fost trimis la Viena la Școala de Aplicație pentru Geniu și Artilerie, în octombrie 1884, de unde locotenentul trimitea scrisori de aprecieri și cerea bani. A fost introdus în departamentul de construcții hidraulice, însă cum nu știa bine limba, a mai avut nevoie de un an de adaptare.
În aprilie 1885 a revenit la Brăila., unde s-a logodit cu Olga, copila marelui comerciant Neculai Petrea. În iunie 1886 are loc nunta și mai apoi luna de miere: Brăila-Viena, via Iași-Lemberg.
În Viena, în august, Cl. Creangă încearcă arhitectura, având succes la testele de desen pentru arhitectura clasică și modernă. În aprilie 1887, cuplul era la Bruxelles, unde locotenetul, devenit între timp căpitan pe 1 ianuarie, decide să meargă la școala de război.
La 2 ianuarie 1890, la funeraliile lui Ion Creanga, pe mesajul de pe coroană, de la căpitanul CI se putea citi: Bunul meu fost, dragă prieten și tată.